Blaj [material iconografic] : internatul de fete : seminariul teologic : biserica catedrală = Balázsfalva

Abstract

Cu corespondenţă. Catedrala este înconjurată din trei părţi de clădirile fostei mănăstiri "Sfânta Treime", opera arhitectului vienez Martinelli. Mănăstirea a fost construită între anii 1741-1747. Aici au fost deschise în 1754 primele şcoli româneşti: şcoala de obşte, şcoala latinească şi cea de preoţie. Piatra lor de temelie a fost pusă de episcopul Ioan Inocenţiu Micu în anul 1738. După 1848 se ridică noi corpuri în stânga (Seminarul teologic arhidiecezan, Şcoala de fete) şi dreapta (Preparandia, Internatul de băieţi). - Piatra de temelie a catedralei a fost pusă de episcopul Ioan Inocenţiu Micu în anul 1738, ca urmare a mutării sediului episcopal de la Făgăraş la Blaj. Construcţia este făcută după planurile arhitectului vienez Ioan Martinelli, şi dureză până în 1749. În anul 1837, sub episcopul Ioan Lemeny, biserica suferă transformări radicale, ce-i vor da forma de astăzi. O piesă de o deosebită valoare artistică este iconostasul lucrat în lemn de tei (cel mai mare din ţară) de către meşterul tâmplar Aldea din Târgu Mureş, între anii 1749- 1765. Un preţios obiect al catedralei este uriaşul covor, prins deasupra corului la ocazii festive. A fost ţesut în Maramureş, după desenul lui Octavian Smigelschi şi este lucrat în stil de gobelin, înfăţişând un vultur uriaş cu aripile întinse deasupra "Noului Ierusalim".