Abstract:
Vechile şcoli ale Blajului la începutul secolului XX. Ilustrate. - Piatra de temelie a catedralei a fost pusă de episcopul Ioan Inocenţiu Micu în anul 1738, ca urmare a mutării sediului episcopal de la Făgăraş la Blaj. Construcţia este făcută după planurile arhitectului vienez Ioan Martinelli, şi dureză până în 1749. În anul 1837, sub episcopul Ioan Lemeny, biserica suferă transformări radicale, ce-i vor da forma de astăzi. O piesă de o deosebită valoare artistică este iconostasul lucrat în lemn de tei (cel mai mare din ţară) de către meşterul tâmplar Aldea din Târgu Mureş, între anii 1749- 1765. Un preţios obiect al catedralei este uriaşul covor, prins deasupra corului la ocazii festive. A fost ţesut în Maramureş, după desenul lui Octavian Smigelschi şi este lucrat în stil de gobelin, înfăţişând un vultur uriaş cu aripile întinse deasupra "Noului Ierusalim". - În clădirea în formă de "U" ce înconjoară catedrala, au fost deschise iniţial în toamna anului 1754, trei şcoli: de obşte, latinească şi preoţească. Tot aici au funcţionat un timp şi Mănăstirea Sf. Treime şi tipografia. După anul 1848 se ridică noi corpuri în stânga (Seminarul teologic arhidiecezan şi Şcoala de fete) şi dreapta Catedralei(Preparandia şi Internatul de băieţi).
