Poarta I-a (numită anterior Poarta Carol de Jos) asigura accesul dinspre Oraşul de Jos şi a fost constuită de o echipă de pietrari şi sculptori ai artistului vienez Johann König. Are forma unui arc de triumf de tip clasic, ...

Poarta a III-a (numită anterior Poarta Carol de sus, Poarta principală, Poarta Mihai Viteazul) este poarta cea mai mare şi mai impunătoare dintre porţile cetăţii, asigurând intrarea în fortăreaţa propriu-zisă şi reprezintă ...

Poarta a III-a (numită anterior Poarta Carol de sus, Poarta principală, Poarta Mihai Viteazul) este poarta cea mai mare şi mai impunătoare dintre porţile cetăţii, asigurând intrarea în fortăreaţa propriu-zisă şi reprezintă ...

Poarta a III-a (numită anterior Poarta Carol de sus, Poarta principală, Poarta Mihai Viteazul) este poarta cea mai mare şi mai impunătoare dintre porţile cetăţii, asigurând intrarea în fortăreaţa propriu-zisă şi reprezintă ...

Poarta a IV-a (numită anterior Poarta Nouă sau Poarta Episcopului) este situată la mijlocul zidului ce leagă bastionul Sfintei Trinităţi de bastionul Sfântul Mihail. Este o poartă simplă cu bolta semicirculară, ce străbate ...

Poarta a IV-a (numită anterior Poarta Nouă sau Poarta Episcopului) este situată la mijlocul zidului ce leagă bastionul Sfintei Trinităţi de bastionul Sfântul Mihail. Este o poartă simplă cu bolta semicirculară, ce străbate ...

Poarta a IV-a (numită anterior Poarta Nouă sau Poarta Episcopului) este situată la mijlocul zidului ce leagă bastionul Sfintei Trinităţi de bastionul Sfântul Mihail. Este o poartă simplă cu bolta semicirculară, ce străbate ...

Intrarea în cetate. Urcarea spre a doua incintă de ziduri se face printr-un larg culoar zidit, cu o lungime de aproximativ 100 m prevăzut pe partea stângă cu o bernă şi un sistem de creneluri pentru tragere.

Urcarea spre a doua incintă de ziduri se face printr-un larg culoar zidit, cu o lungime de aproximativ 100 m prevăzut pe partea stângă cu o bernă şi un sistem de creneluri pentru tragere.

În dreapta imaginii apare Monumentul lui Horia, Cloşca şi Crişan. Obeliscul a fost ridicat în anul 1937, din iniţiativa "Astrei" şi cu contribuţia populaţiei, fiind închinat memoriei conducătorilor răscoalei de la 1784-1785. ...